HomeINTERVIUIulian Comănescu: Site-urilor de știri din România le lipsesc știrile

Iulian Comănescu: Site-urilor de știri din România le lipsesc știrile

Prev1 of 2

Analistul media Iulian Comănescu vorbește într-un interviu acordat în exclusivitate pentru RADAR DE MEDIA, despre presa online din România, în contextul în care piaţa este saturată, iar jurnalismul din mediul virtual a ajuns să fie produs de oricine şi oricum. Iulian Comanescu ne explică ce lipseşte site-urilor de ştiri, dar şi cum vede viitorul în materie de online. În plus analistul media ne povesteşte despre noile sale proiecte, care sunt „altfel” decât ce făcea înainte.

Partea a doua a interviului despre zona tv poate fi citit aici. 

 

Cum este presa online în momentul de faţă? Piaţa este săturate?

În sensul că sunt multe site-uri care fac același lucru iar banii sunt puțini, da, este saturată.

 

Ce lipseşte site-urilor de ştiri din România?

„Trăim într-o epocă în care informația vine la jurnalist în loc ca el să se ducă spre ea…”

Site-urilor de știri din România le lipsesc știrile, oricât de paradoxal sună. Majoritatea sunt ținute de 10-20-30 de oameni, mult prea puțin pentru ca aceștia să intre în profunzimea actualității. Trăim într-o epocă în care informația vine la jurnalist în loc ca el să se ducă spre ea: pe mail, în comunicatele companiilor, instituțiilor statului și partidelor politice mai ales. Sau, mai nou, pe Facebook. Bineînțeles, într-un astfel de flow al informației inițiativa comunicării aparține actorului știrii și atunci știrea nu e tocmai știre, ci un act de propagandă, PR, promovare sau cum vreți să-i spunem. Spam, dacă ne gândim mai bine – presa de la noi a ajuns o mașinărie uriașă de spam și de spamat nu spamează ea, ci politicienii și companiile. Așa ajungem, de pildă, la meme-ul „Cămătarii rămân în arest”, care e un non-fapt, deci o non-știre, dar a apărut de mii de ori la televiziuni, fiindcă avocații Cămătarilor au cerut eliberarea și instanțele nu au aprobat-o. Corespondenții TV cu SNG-urile lor s-au deplasat însă ca oile la instanța respectivă și au relatat despre nimic.

„E o lume în care exclusivitatea a murit și nimeni nu e primul, dar toți sunt al doilea.”

Prea puțini făcători de conținut mai stau să construiască pe marginea comunicatelor de presă sau ale ieșirilor publice partizane ale politicienilor. Lucrurile sunt luate ca atare și regurgitate rapid, din superstiția că numai viteza contează. Acest gen de producție poartă un nume în online-ul de limbă engleză, „churnalism”. Adică regurgitarea rapidă a comunicatelor de presă. E o lume în care exclusivitatea a murit și nimeni nu e primul, dar toți sunt al doilea.

Tot peisajul de mai sus are două consecințe nefaste pentru public și, implicit, pentru media. În primul rând, o agendă uniformă: sistemul media românesc seamănă cu un mobil care te înnebunește cu push notifications, frenetic, mecanic, insignifiant. În al doilea rând, lipsa de relevanță a unei mari părți din aceste push notifications, în sensul interesului public. Dacă Guvernul vrea să scadă TVA-ul – ceea ce e o știre, măcar embrionar -, jumătate din site-uri și televiziuni mă pushuiesc cu faptul că asta e o tâmpenie iresponsabilă din partea lui Ponta, iar cealaltă jumătate laudă prosperitatea economică la care ne-a adus același Ponta. Ceea ce e gunoi jurnalistic, oricât de „prestigioasă” ar fi semnătura de sub el. Trebuie să mă duc pe un blog ca al lui Florin Cîțu ca să pricep câte ceva despre macroeconomie și consecințe. Și e doar un blog, oricât de specialist e specialistul. Presa de-abia de la nivelele superioare ar trebui să înceapă.

 

Când va exista în România o legislaţie care să reglementeze statutul publicaţilor online (ceva asemănător cum este CNA-ul pt audiovizual).

„CNA-ul se ocupă cu certuri în loc să ia decizii”

Habar n-am și eu, unul, îmi doresc ca asta să nu se întâmple prea curând. CNA-ul se ocupă cu certuri în loc să ia decizii, s-a văzut că monstruozitatea cu fata violată la Măruță n-a atras niciun fel de consecințe. Valeriu Jucan, de la CNA, scrie pe Facebook postări în care îl acuză pe Mădălin Ionescu că a dat poza lui Cotabiță pe patul de spital la TV, dar se dovedește că Mădălin Ionescu n-a dat poza la TV, ci ea a apărut pe site-ul Wowbiz. În cealaltă parte a spectrului politic, faptele de arme ale Laurei Georgescu sunt bine cunoscute din stenogramele pe care diverse instituții ale statului le pun la dispoziție cu larghețe presei „de investigații”.

Și mai e ceva, un simptom foarte grav care a trecut neobservat. Recent, Klaus Iohannis a promulgat o prevedere legislativă conform căreia președintele CNA poate fi schimbat prin trântirea raportului de activitate al instituției, ca la TVR. Or CNA avea o singură, mică, calitate: oricât de puțină legătură au cu televiziunea, membrii lui nu depind de ciclurile electorale la fel de mult precum cei din Consiliul de Administrație al TVR. Adică – ne enervează că Laura Georgescu și toți ceilalți înseamnă politizare? Hai să combatem asta cu și mai multă politizare. Din punctul meu de vedere, faptul că Iohannis a promulgat așa ceva e primul simptom clar despre faptul că președintele nu e „în regulă” și își va pierde curând cea mai mare parte din mojo-ul cu care l-au investit alegătorii în noiembrie 2014.

 

De ce site-urile de ştiri din România produc foarte puţin bani în comparaţie cu alte canale media?

„majoritatea banilor se duc spre jucători globali ca Google și Facebook”

Fiindcă piața de publicitate e estimată la 56 de milioane de euro în online în 2015, dar majoritatea banilor se duc spre jucători globali ca Google și Facebook, iar pentru publisherii locali rămân doar 15-20 de milioane (22, în estimarea Initiative Media, de unde pescuiesc aceste cifre). Toată lumea face management cu ochii pe Exceluri, profit and loss, iar treaba asta duce la o pauperizare din ce în ce mai accentuată și deci la o presă foarte proastă, pur și simplu. În ultima vreme, mă ocup din ce în ce mai puțin de media și din ce în ce mai mult de clienți comerciali. Am însă o afiliere la Șapte Seri, în calitate de consultant editorial, și constat cu bucurie un pic stupefiată cât de bine primit, la public, e fiecare lucru bun pe care îl facem, gen o copertă folduită de la Festivalul Enescu sau o poveste creativ scrisă de Ana-Maria Caia despre Alex Găvan.

Vedeți aici câteva lucruri pe care le-am făcut: http://www.comanescu.ro/layouturi-pentru-sapte-seri.html

 

Când vom plăti în România să citim presa online?

„Când va exista presă care să merite banii noștri.”

Când ați plătit pe o revistă ultima oară – în ideea că site-urile cu paywall sunt foarte puține? Eu nu mai țin minte, dacă nu pun la socoteală numere din British Journal of Photography pe care le cumpăr pe iPad. Cum să cerem publicului așa ceva, dacă noi înșine n-o facem?

 

Cum vezi fuziunea TV – online, în condiţiile în care a existat o explozie de “televiziuni online”.

Nu există așa ceva, au existat tot felul de tentative aiuristice de a face lucruri care aduc a TV, în general talk-show-uri mai prost sau mai bine filmate, cu invitați care nu erau nici Traian Băsescu, nici Cristian Mungiu, nici Loredana Groza. Există platforme de video on demand, așa-zise OTT, care funcționează pe-afară, gen Netflix sau Hulu. Pe acestea le găsești în televizor de la un punct încolo, la fel cum în momentul de față eu consum TV clasic prin IPTV, deci stricto sensu, tot online. În rest, vă puteți uita pe Net la Arte sau National Film Board of Canada dacă vreți să vedeți lucruri creative. Lucruri care nu sunt rentabile în momentul ăsta, țin de instituții bugetare.

Ar mai fi, la capitolul startupuri creative, NowThisNews, trageți singuri concluziile din ce se întâmplă acolo. Și, bineînțeles, muzica și vloggerii de pe YouTube, unde avem câte ceva și în România.

Prev1 of 2

Lasa un comentariu aici!

Written by

dorin.huntai@radardemedia.ro

Ma puteti contact pe e-mail.

Latest comment
  • Domnule Comanescu … nu cred ca Mihaela Radulescu a facut audienta la Romanii au talent. Show-ul face audienta si cu monica tatoiu in juriu. In schimb apreciez sinceritatea dvs vis-a-vis de PRO TV!

Lasă un răspuns